37. CETATEA ROMANĂ SUCIDAVA, CORABIA
Fiind una din cele mai mari fortificaţii romano-bizantine din Oltenia, cetatea Sucidava datează din secolele III-VI d.Hr. Anterior, aici fusese plasat un vechi centru militar şi economic al tribului suciilor. În vremea împăratului Constantin cel Mare a fost construit un pod peste Dunăre, ale cărui urme pot fi văzute şi astăzi. După distrugerile provocate de invaziile hunilor, cetatea este refăcută în vremea lui Justinian, între 527-535. Din perioada creştină timpurie datează o bazilică, unde au fost descoperite şi câteva morminte. O amenajare deosebită este fântâna cu o adâncime de 18 metri.
Vestigii incluse în circuitul de vizitare al cetății: așezarea în formă de tell, cu 11 faze de locuire; vestigii ale locuirii geto-dacice; fântâna romană din secolul al II-lea d.Hr.; fortăreața romano-bizantină; portalul podului lui Constantin cel Mare peste Dunăre; poarta de Vest; clădirea din secolele IV-V; clădira cu Hipocaust; fântâna secretă (secolul al VI-lea); Bazilica paleobizantină; pilonul-turn al pasarelei constantiniene.
PICIORUL DE POD ROMAN DE LA CORABIA
Podul construit în timpul primului împărat creştin, inaugurat în vara anului 328 se întindea pe o lungime de 2437,5 m, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri din antichitate. Durata sa de viaţă a fost mică, până la sfârşitul secolului al IV-lea, însă a avut rolul de a uni romanitatea de la nordul şi sudul Dunării.
Ruinele podului roman se află la o distanţă de circa 40 m la nord de malul Dunării. Portalul nordic cel mai bine păstrat, avea rol de pila-culee, fiind construit pe o platformă lucrată din piatră tăiată neregulat, legată cu mortar.